Se afișează postările cu eticheta mizerie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta mizerie. Afișați toate postările

marți, 23 martie 2010

Popeye

Studiourile Sony Pictures vor să producă un lungmetraj de animaţie cu Popeye în rolul principal. Dincolo de învierea morţilor în an de criză economică şi de idei, apare problema (pentru mine) că filmul va fi realizat 3D. Adică, tigvele "producătorilor" s-au gândit că dacă poate Cameron să facă dintr-un nimic 3D, hit la box office, iar Burton poate măcelări o poveste drăgălaşă (deşi plină de subînţelesuri) ca să iasă un supliment alimetar 3D pentru drogaţi din toată lumea, ei de ce n-ar profita de ocazia de a mai scoate ceva $ de la oameni luând un personaj de desene animate mort de 50 de ani şi băgându-i adâncime.
Sunt subiectiv, evident. Dar adevărul e că nu m-a atras niciodată un marinar cu tumori în loc de mâini (vezi Family Guy), orb, cu gura strâmbă, şi care după ce că abia vorbeşte, mai stă la taclale şi cu un vapor. Ca să nu mai spun că se bate mereu cu unul de 3 ori cât el pentru o tipă (fie vorba între noi) cel puţin urâtă.
FAQ despre Popeye:
1.Promovează mâncarea sănătoasă? Da.
2.Promovează violenţa? Da.
3.Promovează fumatul? Da, pentru că în lipsă de alt argument, dau vina pe Popeye pentru viciul meu. Sunt convins că în afară de pipa din gură, desenele erau pline de mesaje subliminale.

Şi în acelaşi ton, nu eu am băut alcool prima oară, ci zâna măseluţă m-a gâdilat la subraţ în somn şi mi-a turnat Polar pe gât.

L.E. : Postul cu numărul 200

luni, 15 februarie 2010

clătite

Am conchis unilateral că T.S.Eliot avea dreptate. Există o lună a anului mai crudă şi mai terbilă poate decât toate celelalte la un loc. Nu e aprilie, nu...nici vorbă! E august. De fapt e 9 august, cândva dimineaţa devreme. E ora când pelicanul de aluminiu pleacă spre zăpadă.

miercuri, 13 ianuarie 2010

Dedicaţie

Nu săriţi că-i vorba despre copii pierduţi. Înţelesul ăsta i-a fost acordat de către casa de discuri.



Call you up in the middle of the night
Like a firefly without a light
You were there like a slow torch burning
I was a key that could use a little turning

So tired that I couldn't even sleep
So many secrets I couldn't keep
Promised myself I wouldn't weep
One more promise I couldn't keep

It seems no one can help me now
I'm in too deep
There's no way out
This time I have really led myself astray

CHORUS
Runaway train never going back
Wrong way on a one way track
Seems like I should be getting somewhere
Somehow I'm neither here no there

Can you help me remember how to smile
Make it somehow all seem worthwhile
How on earth did I get so jaded
Life's mystery seems so faded

I can go where no one else can go
I know what no one else knows
Here I am just drownin' in the rain
With a ticket for a runaway train

Everything is cut and dry
Day and night, earth and sky
Somehow I just don't believe it

CHORUS

Bought a ticket for a runaway train
Like a madman laughin' at the rain
Little out of touch, little insane
Just easier than dealing with the pain

Runaway train never comin' back
Runaway train tearin' up the track
Runaway train burnin' in my veins
Runaway but it always seems the same

E despre iubire.

marți, 24 noiembrie 2009

These are the days of our lives

Uneori am impresia că trăiesc în trecut: copil ori tânăr beţivan şi totul era bine...zile nesfârşite, eram tineri, fără griji trăiam de distracţie şi nu ne păsa de nimic iar acum...când mă trezesc...îmi revăd viaţa ca pe o piesă jucată prost. Timpul...nu se discută şi nu se întoarce din păcate; iar dacă viaţa ar fi un carusel luaţi-mi, vă rog, bilet...


Queen - These are the days of our lives


P.S.: În loc de "lives" am scris iniţial, din greşeală, "lies". Mare dreptate aş fi avut.