Postarea nr. 300

Căutând prin valiza căptuşită cu piele găurită, mirosind a tutun şi ploaia de azi am găsit...ba nu...am descoperit (!) nişte versuri celebre parafrazate de Dean Masons (nu omul, poetul):

Martirizându-te prudenţei
Nu-ţi va ajuta nici cât negru sub unghie
Căci în matematica ta emoţională
Siguranţă nu vei găsi
Când "1" va păşi va păşi va păşi afară
din cu
tia
ta
to
racică

Şi acum oare nu-ţi vezi zilele luminate de întunecare?
Nu-i drept, spune-mi, că-ţi trânteai pumnii de podea
Căci singurătatea, da, ea este meseria ta
(şi a lui J."J".R.)
Şi spune-mi, nu vezi iedera îmbrăţişându-ţi uşa...?