L-a strivit ca pe ţigara de miezul nopţii, i-a frânt inima, clasic vorbind, iar el...el şi-a petrecut viaţa uitând în continuu cu capul aburit prin ganguri. L-am privit cu toţii bându-şi supărarea puţin câte puţin dar niciodată n-a fost beat destul încât s-o uite, aşa că sticla şi-a găsit locul pe tâmpla sa şi-a apăsat trăgaciul. A reuşit astfel să-i bea amintirea până-n străfundurile inimii şi până pe perete. Puterea de-a se ridica o pierduse de mult. Cu faţa-n pernă l-am găsit cu-n bilet alături "O voi iubi până la moarte" iar somnu-i de sub salcie i-a fost cântat de îngerii alcoolului.
Gând, nu proză.
Brad Paisley - Whisky Lullaby
"If the people we love are stolen from us, the way to have them live on is to never stop loving them. Buildings burn, people die, but real love is forever."
RăspundețiȘtergere.. :)
RăspundețiȘtergere