Mare-i grădina Domnului...

...şi multe indicatoare are.
În decursul plimbărilor prin ţară, am văzut multe. Dar pe internet...eheee...că doar d'aia există...am văzut şi mai multe (tâmpenii). Împiedicându-mă de un articol în care era explicată istoria numelui unei străzi din Conisbrough, Doncaster, Anglia (Butt Hole Road), m-am gândit să mai caut şi alte creaţii umane de genul. Aşa am găsit localitatea Lake Chargoggagoggmanchauggagoggchaubunagungamaugg ("Locul de pescuit de la graniţă-tărâmul neutru de întâlnire"), o aşezare amerindiană, care ar rivaliza (dacă ar şti unii de alţii) cu un orăşel din Noua Zeelandă numit Taumata­whakatangihanga­koauau­o­tamatea­turi­pukakapiki­maunga­horo­nuku­pokai­whenua­kitanatahu. Ăsta se pare că e şi cel mai lung toponim din lume, şi înseamnă aproximativ "Vârful unde Taumata, bărbatul cu genunchii mari, căţărătorul pe munţi, înghiţitorul de pământuri căruia îi plăcea să călătoarească, i-a cântat la flaut iubitei sale." Din aceste rânduri nu învăţăm decât 2 lucruri: că amerindienii şi maorii chiaaaar nu se obosesc să inventeze nume de o lungime decentă şi că deşi ne amuzăm de ei, noi avem localităţi precum Spermzeu (BN), Căcăcioasa (VL), Fundătura (CJ), Vărsătura (BR), Sculeni (IS). Udaţi-Mânzu (BZ) şi muuuuulte altele...